Informații despre Facultatea de Geografie – Universitatea din București
Bine ați venit pe site-ul Facultății de Geografie.
Începutul într-o nouă etapă a vieții sau într-o nouă echipă poate fi ușor ezitant chiar și pentru o persoană cu experiență.
Bine ați venit în echipa noastră! Suntem foarte bucuroși ca sunteți aici.
O echipă este o familie de prieteni. Bine ai venit în familia noastră, este un nou început. Poate fi tot ce ți-ai dorit sau chiar mai mult.
Facultatea de Geografie a Universității din București înseamnă recunoaștere și valoare academică. Acest lucru se datorează tuturor acelora, profesori și studenti, care prin abnegație și profesionalism s-au înscris în patrimoniul spiritual al facultății, generații care, prin eforturile lor susținute, au făcut ca facultatea noastră să devină un reper al sistemului universitar geografic românesc.
Suntem moștenitorii unei tradiții impresionante pe care suntem datori să o ducem mai departe. Prin crearea, mai întâi a Universităţii din Bucureşti (1864), apoi a Academiei Române (1866) şi a Societăţii Geografice Române (1875), s-au pus bazele instituţionale ale cercetării şi învăţământului superior geografic din ţara noastră. Ca urmare, ideea înfiinţării unei catedre de geografie la Universitatea din Bucureşti, prima din ţară, a constituit principala temă de discuţie în cadrul Societăţii Geografice Române, din 1898, şi s-a concretizat prin cererea pe care conducerea acestei instituţii a adresat-o Ministerului Instrucţiunii Publice, în anul 1899. Solicitarea a fost susţinută de Titu Maiorescu și s-a materializat în aprilie 1899 prin înfiinţarea Catedrei de Geografie la Facultatea de Litere şi Filosofie. Cursul inaugural a fost susţinut de către Simion Mehedinți la 3 noiembrie 1900 în sala IV din localul vechi al Universităţii din Bucureşti și se intitula „Obiectul şi definiţiunea geografiei” și marchează debutul învăţământului geografic universitar românesc.
În anul universitar 1908 – 1909, în cadrul Facultăţii de Litere şi Filosofie, debutează specializarea istorie-geografie care va da şase licenţiaţi în 1909. În anul 1910 apare prima publicaţie periodică ştiinţifică universitară cu specific geografic.
Aceasta este perioada în care se formează alături de profesorul Mehedinţi, o pleiadă de geografi (C. Brătescu, G. Vâlsan) care vor contribui la dezvoltarea cunoaşterii geografice în ţara noastră. Tot din iniţiativa sa apare prima revistă ştiinţifică de geografie din România: „Anuarul de Geografie şi Antropogeografie” (1909-1915). Toate acestea au contribuit la conturarea primei şcoli geografice în România a cărui mentor a fost profesorul Simion Mehedinţi. În activitatea sa de peste 38 de ani desfășurată la instituția bucureșteană, profesorul Simion Mehedinți a format pe G. Vâlsan, C. Brătescu, V. Mihăilescu, I. Conea ce au continuat opera magistrului și au adus în gândirea geografică românească idei noi și valoroase.
În 1920, datorită dezvoltării şi diversificării ştiinţelor geografice, Catedra de Geografie Generală s-a scindat în: Catedra de Geografie, Antropogeografie şi Etnografie, condusă de prof. Simion Mehedinţi, sprijinit de I. Conea şi Catedra de Geografie Fizică, la conducerea căreia se afla George Vâlsan, alături de V. Mihăilescu şi N. Popp. În 1935, locul lui George Vâlsan, trecut în nefiinţă, a fost luat de Vintilă Mihăilescu, geograf care va deschide noi şi importante direcţii de cercetare ştiinţifică.
În 1938 sunt aduse modificări în structura organizatorică a Universităţii din Bucureşti, prin includerea celor două catedre de geografie în cadrul Facultăţii de Ştiinţe şi schimbarea denumirilor acestora în Catedra de Geografie Fizică şi a României (sub conducerea lui V. Mihăilescu) şi Catedra de Geografie Generală şi Umană (sub conducerea lui C. Brătescu). După dispariția profesorului C. Brătescu (1945) catedrele se unesc, conducerea revenindu-i Profesorului V. Mihăilescu.
Prin reforma învăţământului, din 1948, după un an de funcţionare în cadrul Facultăţii de Istorie – Geografie, datorită legăturilor strânse dintre geologie şi geografie, acestea fuzionează în Facultatea de Geologie și Geografie din anul 1949, cu două secţii distincte: Geologie și Geografie (cu 5 și 4 ani de studii), titulatură sub care a funcționat până în anul 1986. În secția de Geografie activitățile au fost organizate până în 1962 în două catedre (Geografie fizică și Geografie economică), între 1962-1968 în trei catedre (Geografia fizică s-a divizat în Geografie fizică regională și Științe fizico-geografice speciale), între 1968-1973 în patru (Geografia economică s-a împărțit în Geografie economică regională și Geografia populației și așezărilor) între 1973-1977 s-a revenit la două (Geografie fizică și Geografie umană și economică), iar între 1978-1989 – una:Geografie fizică și economică.
În anul 1986 prin fuzionarea facultăţilor de Geologie-Geografie şi Biologie se formează Facultatea de Biologie – Geografie – Geologie cu secţia de Geografie, pregătirea făcându-se în direcţia Geografie o limbă şi literatură străină (engleză, franceză, germană, rusă). Numărul de studenţi ai secţiei de geografie a variat de-a lungul anilor, între 30 şi 90, ei făcând parte din două grupe de specializare (Geografie fizică şi Geografie economică).
Un rol deosebit în activitatea de cercetare și în pregătirea practic-aplicativă a studenților l-a avut înființarea în 1964 a Stațiunii Geografice de la Orșova.
Perioada 1948-1989 este perioada de cristalizare a școlii geografice bucureștene, recunoscută în ţară şi peste hotare, legată de numele unor geografi care au format numeroase generaţii de profesori şi cercetători. Amintim astfel pe: Nicolae Popp, Nicolae Alexandru Rădulescu, Ion Rădulescu, Constantin Herbst, Mihai Iancu, Petre Coteţ, Ion D. Ilie, Ioan Popovici, Valeria Velcea, Vasile Cucu, Victor Tufescu, Alexandru Roşu, Aurora Posea, Raul Călinescu, Alexandra Bunescu, Ştefan Stoenescu, Ion Pişota, Traian Naum, Nicolae Popescu, Valer Trufaș și lista poate desigur continua.
Continuitatea a fost cea care a determinat ca în 1990, la capătul unei evoluţii care așa cum am văzut nu a fost întotdeauna lină, geografia să realizeze un remarcabil salt înainte, prin constituirea Facultăţii de Geografie, cu statut autonom.
Facultatea de Geografie a pornit la drum cu două specializări: Geografie (cu trei grupe de tradiție Geomorfologie-Pedologie; Meteorologie-Hidrologie; Geografie Umană şi Economică, la care s-a adăugat și Geografia Regională) şi Ştiinţa mediului (numită din 2000 Geografia Mediului cu specializări care au variat ca număr și denumire: Calitatea şi Protecţia Mediului; Meteorologie – Hidrologie; Oceanografie; Sisteme Informaţionale Geografice).
În 1993, este înființat Colegiul de Cartografie şi Cadastru (de trei ani), în 1997, are loc o amplă extindere și diversificare prin apariția programelor de studiu Geografia turismului, Geografie – o limbă străină (inițial cu limbile engleză și franceză, ulterior adăgându-se și italiană, spaniolă și germană) și a Colegiului de Hidrologie – Meteorologie şi Supraveghere a Calităţii Mediului (de trei ani). În 1998 se adaugă Colegiul de Geografia Activităţilor Turistice de la Călimăneşti, iar în 1999 Învăţământul Deschis la Distanţă (profil Geografie și Geografia turismului). Anul 2000 marchează un nou salt calitativ și cantitativ în evoluția facultății prin apariția specializării Planificare teritorială, deschiderea filialelor de la Măcin și Drobeta Turnu Severin și extinderea ID cu specializarea Geografie- Istorie.
După anul 2005, studiile în Facultatea de Geografie sunt organizate pe cele trei cicluri: studii universitare de licenţă, studii universitare de masterat și studii universitare de doctorat. Studiile universitare de licenţă sunt organizate pentru următoarele programe de studiu: Geografie, Hidrologie-Meteorologie, Geografia turismului, Cartografie, Planificare teritorială și Geografia mediului. Această diversitate a programelor de licență a permis o permanentă adaptare la cerințele pieții muncii și dezvoltarea unor programe de master performante.
Studiile universitare de masterat asigură aprofundarea în domeniul studiilor de licenţă, insistându-se pe latura practic-aplicativă. În cadrul facultății funcționează următoarele programe masterale: Geomorfologie şi cartografie cu elemente de cadastru; Climatologie şi resurse de apă; Planificarea teritorială şi managementul localităţilor urbane şi rurale; Managementul resurselor şi activităţilor turistice; Evaluarea integrată a stării mediului; Gestiunea spațiului turistic și servicii de ospitalitate; Sisteme informaționale geografice; Geografie aplicată și dezvoltare regională; Managementul Dezastrelor; Geodemografie și vulnerabilități socio-teritoriale; Dezvoltare teritorială inteligentă; Politici de mediu pentru dezvoltare durabilă.
Cea mai înaltă treaptă a pregătirii profesionale se realizează în cadrul Școlii doctorale de Geografie- Simion Mehedinți, tematica lucrărilor realizate fiind foarte diversă, cu un pronunțat caracter practico-aplicativ.
În anul 2002 se înființează Stațiunea de la Sf. Gheorghe care este calată pe activitatea de cercetare a spațiului deltaic și litoral
În 1990 în facultate erau cuprinși în toți anii de studiu circa 100 de studenți. Numărul studenților a crescut în paralel cu creșterea numărului de programe de studiu, astfel în anul 2020, numărul studenților facultății era de 2180, numărul maxim înregistrîndu-se în anul universitar 2004-2005 de peste 3000.
Dezvoltarea Facultății de Geografie s-a datorat unei pleiade de profesori care s-au implicat cu trup și suflet în activitățile didactice, științifice și manageriale, fără a căror contribuție Facultatea de Geografie nu ar fi fost atât de puternică, de dinamică și performantă. Amintim profesorii: Grigore Posea, Anton Năstase, Mihai Grigore, Mihai Ielenicz, Mihai Geanana, Constantin Nițu, Gheorghe Vișan, Nicolae Florea, Florina Grecu de la Departamentul de Geomorfologie-Pedologie-Geomatică; George Erdeli, Ion Velcea, Melinda Cândea, Ion Nicolae, Valeria Alexandrescu, Cristian Tălângă de la Departamentul de Geografie Umană și Economică; Nicolae Basarabeanu, Maria Pătroescu, Ion Marin de la Departamentul de Geografie Regională și Mediu, Sterie Ciulache și Emil Vespremeanu de la Departamentul de Meteorologie- Hidrologie.
