Home - Cercetare - Prezentare centre - Stațiunea de Cercetari Marine si Fluviale

 

Stațiunea de Cercetari Marine si Fluviale

 

     Cercetarea stiinţifică a Facultatii de Geografie a Universitatii din Bucuresti acopera un spectru larg de domenii si probleme, geografia fiind prin excelenta o stiinta de frontiera, adica o stiinta a conexiunilor interdisciplinare. Multitudinea si varietatea problemelor abordate poate fi sugerata fie si numai prin citarea câtorva dintre numeroasele teme de cercetare contractuala realizate, nu putine fiind cele la care studentii geografi au adus contributii notabile:

•   Dinamica albiei unor râuri din Carpatii si Subcarpatii de Curbura si relatia cu gestionarea durabila a spatiului

•   Riscuri naturale si implicatii asupra asezarilor umane în Subcarpatii cuprinsi între vaile Topolog si Gilort

•   Analiza integrata a culoarelor transcarpatice în vederea elaborarii unor modele de dezvoltare durabila

•   Analiza si cartografierea în mediu digital a hazardelor si riscului geomorfologic în intravilanul oraselor montane. Studii de caz: Sinaia, Predeal si Comarnic

•   Influenta conditiilor climatice si a poluarii aerului asupra sanatatii publice pe teritoriul României

   •   Studiu privind microclima si poluarea interioarelor

•   Analiza cantitativa a unor bazine hidrografice reprezentative din Podisul Dobrogei si amenajarea acestora în perspectiva dezvoltarii durabile

•   Studiul interactiunilor atmosfera-mare-relief în mediul costier din România, în vederea fundamentarii stiintifice a managementului integrat al zonei de coasta

   •   Metode de regionalizare a scurgerii maxime

•   Biodiversitatea, naturalitatea si functionalitatea ecosistemelor din Muntii Banatului- protectie, conservare si gestiune sociala

•   Evaluarea schimbarilor de mediu în Muntii Sureanu prin metode dendrocronologice

•   Disfunctionalitati de mediu în zonele rezidentiale din municipiul Bucuresti

•   Studiul disparitatilor teritoriale în perspectiva descentralizarii si dezvoltarii regionale           

   •   Restructurarea economica a unor zone defavorizate din România

•   Dimensiuni actuale ale procesului de tertiarizare în orasele României

•   Impactul geografic al procesului de privatizare din agricultura României

•   Ariile metropolitane - între functia de furnizor de resurse si servicii si cea de receptor al externalitatilor de mediu din mediu urban. Studiu de caz : aria metropolitana a municipiului Bucuresti

•   Modele teritoriale ale evolutiei geodemografice a etniilor din România, în perioada post-comunista

•   Modele geodemografice în contextul dezvoltarii regionale durabile a României

•   Dimensiunea economica si socio-culturala a calitatii vietii în spatiul rural subcarpatic românesc

   •   Metode si modele utilizate în realizarea atlasului starii mediului

•   Analiza geografica a dinamicii sanatatii si serviciilor sanitare în România postcomunista, în perspectiva

 

Temele de cercetare au fost si sunt finatate din diverse surse: Ministerul Educatiei si Cercetarii, Ministerul Mediului, Ministerul Culturii, Urban Proiect Bucuresti SA, Institutul de Cercetare si Inginerie a Mediului (ICIM), CNCSIS, Banca Mondiala, UNESCO etc.

Cercetarea stiintifica realizata în Facultatea de Geografie se materializeaza printr-un mare numar de rapoarte de cercetare puse la dispozitia beneficiarilor contractanti, în numeroase lucrari stiintifice publicate în revista proprie Analele Universitatii din Bucuresti, seria Geografie (cu o vechime de 54 de ani), care asigura un schimb cu 140 de reviste din alte tari, si volumul anual Comunicari de Geografie editat de Facultatea de Geografie a Universitatii din Bucuresti, ori în alte reviste de specialitate si edituri din tara si strainatate.

          

Cadrele didactice ale facultatii sunt autoare a mai multor lucrari geografice de refe-rinta în domeniile geomorfologie, climatologie, hidrologie, geografie umana, geografiepolitica, turism etc. sau de manuale scolare, cursuri universitare, lucrari în volum  etc.  care au fost publicate în edituri de prestigiu precum: Editura Academiei, EdituraStiintifica, Editura Enciclopedica, Editura Tehnica, Editura Universitatii din Bucuresti, Editura Universitara etc. Printre lucrarile de referinta la care geografii universitatii bucurestene au contribuit semnificativ, se numara Atlasul Geografic National (Editura Academiei, 1972-1979), Tratatul de Geografie a României, vol. I-IV (Editura Academiei, 1983-1992), Enciclopedia Geografica a României (Editura Stiintifica si Enciclopedica, 1982), Judetele patriei (Editura Academiei, 1970-1984), Atlasul Tarilor Dunarene (Viena, 1988), numeroase harti tematice  (murale) ale României si alelumii (Editura Didactica si Pedagogica) etc.Valoarea lucrarilor mentionate, ca si a multor altora nementionate, este cunoscuta si recunoscuta atât de comunitatea geografilor din România, cât si de geografii din alte tari. De altfel, cadrele didactice de prestigiu din facultate sunt membri activi ai unor organisme, comisii de geografie reprezentative la nivel national (Societatea de Geografie din România) sau asociatii profesionale nationale precum: Asociatia Geomorfologilor din România, Asociatia de Climatologie din România si Asociatia Geografilor Umanisti din România, care, de altfel, îsi au si sediul în Facultatea de Geografie.  

 

Facultatea de Geografie a Universitatii din Bucuresti organizeaza în luna noiembrie a fiecarui an o Sesiune Anuala de Comunicari Stiintifice, iar prin cadrele didactice aflate la conducerea Societatii de Geografie din România, colocvii si simpozioane nationale si internationale cu tematici geografice de mare actualitate. Printre acestea din urma se numara Simpozionul National de de Geomorfologie (ajuns la cea de a XX-a editie), Colocviul National de Geografia Populatiei si Asezarilor Omenesti (ajuns la editia a XIV-a) etc. De asemenea, începând din 1994, pentru tinerii studenti pasionati de cercetarea stiintifica, se organizeaza Simpozionul National al tinerilor studenti geografi (ajuns la cea de-a XII-a editie). Rezultatele cercetarii studentesti sunt însa prezentate în prealabil, în cadrul celor cinci cercuri stiintifice studentesti din facultate.